Cand de ochii tai adanci mi’e dor si’n noapte
Chem o raza din lumina lor de vis
Stele mici spre tine cand
ma’ndeamna’n soapte
Si’s flamanda de al iubirii paradis
Iau atunci, sorb cu sete o tigara
Si in fumul ei ucid cumplitul dor
Si e a mea atuncea lumea asta mare
Si de viata ma imbat ca de alcool.
Aprinde o tigara!
Si’n fumul care zboara’n nori albastri ca de vis
cufunda’te’n in uitare
Si lasa gandului carare de abis!In fumul de tigara
Durerilor gaseste tainicul liman
Gaseste o noua zare si dorului alean,
In fumul de tigara
Ce se pierde in val
Cand ajungi sa crezi ca viata’i o povara
Si dureri de neinteles te apasa greu
Cand afara’i ciripit de primavara
Iar in sufletul tau toamna e mereu
Infrateste’te cu fumul din tigara
Si te avanta pe aripa’i de mister.
In regatul fara nume si hotare
Si colinde prin oceanul de eter
Aprinde o tigara!Si’n fumul care zboara’n nori albastri ca de vis
Cufunda’te’n uitare
si lasa gandului carare de abis
In fumul de tigara
Durerilor gaseste tainicul liman
Gaseste o noua zare si dorului alean
In fumul de tigara ce se pierde’n val!
Postat de: Raeka | mai 25, 2009
Aprinde o tigara!
Postat in Sunete si levitatie, Viata..., poezie, sentimente | Etichete adaptare, alinare, Cristian Vasile, iluzie, placerea tigarii, speranta
Răspunsuri
Lasă un răspuns
Categorii
- Amuzament
- carti
- Cica ar fi pictura
- De la lume adunate
- Despre tine straine…
- Dezvoltare personala
- Durere
- Filme
- fotografie
- iubire
- natura umana
- poezie
- Posibil dar putin probabil
- poze interesante
- Romanica…draga de ea!
- sentimente
- Simpatii
- soarta
- Suflete fara grai!
- Sunete si levitatie
- teatru
- Uncategorized
- Viata…
- Zei



aveti ceva cu poeziile azi…
De: washi pe mai 26, 2009
la 11:33 am
Poesia non muore…never ever
De: Raeka pe mai 27, 2009
la 2:00 pm
cati ani ai raeka?
De: Sicilianu pe iunie 11, 2009
la 8:59 pm
mda, nu comentez
De: minu pe iulie 8, 2009
la 12:26 pm
”fericirea egala cu suferinta si fiecare doreste sa fie mai mult fericit decat sa sufere, daca ar sti unde se afla aceasta si ce anume sa sacrifice pt ea ar face o instantaneu, dar ea se afla in lacasul sufletului, in punctul in care lumea launtrica(aceea lume a noastra) se atinge cu lumea exterioara, acolo unde trebui sa mai fie cineva, pt ca nimeni nu se poate cunoaste singur pe sine insiesi, cineva care a invatat sa se iubeasca pe el insusi ca sa poata iubi pe altcineva……
De: minu pe iulie 8, 2009
la 12:38 pm