Vroiam sa imi auzi vocea, sa intelegi mai bine prin ceea ce trec, sa intelegi ca ma doare si pe mine, dar nu vrei, asadar iti scriu:

Ok, am gresit. Am dat’o'n bara rau de tot. A fost inadmisibil, strigator la cer, dezgustator, incredibil de urat.

M’am transformat din fata cea buna intr’o scorpie, intr’un om fara suflet, am devenit instantaneu fata cea rea, dar asta numai in viziunea ta. EU SUNT ACEEASI! Nu ma reprezinta fapta ce am facut’o. Tie nu ti s’a intamplat niciodata sa faci ceva care sa te uimeasca!? Sa te faca sa spui: “Nu credeam ca sunt in stare de asa ceva!”?????

Tot ce am avut s’a dus naibii intr’o secunda. Pentru un moment in care nu am gandit, s’a anulat totul fara drept de apel.

De ce trebuie sa ma judeci doar dupa o fapta, de ce nu ma iei ca si un intreg, de ce nu poti sa vezi situatia per ansamblu? De ce nu intelegi ca e prima oara in viata mea cand fac ceva de genul asta?  De ce nu poti sa intelegi ca e a doua oara in viata mea cand imi cer iertare 1?

Regret ca te’am ranit, constiinta ma omoara, dar dupa cum iti spuneam timpul nu’l pot da inapoi.

Mi’e dor de ce am avut, stiu ca nu va mai putea fi la fel…numai la asta ma gandesc…

Poate timpul…

Nu am fost prieteni dar nici nu vom fi.

Acestea fiind spuse, voi incerca sa ma obisnuiesc cu noua situatie. Important este ca sunt trista in general, nervoasa cand te aud si intrigata cand am timp sa despic firu’n patru!

Gata, nu te voi mai stresa.

Imi pare rau pentru tot.

Raeka