Buddha Gautama Siddhartha, fondatorul Budismului, s-a nascut acum aproximativ 2550 de ani.
La baza Budismului stau 4 Adevaruri Nobile:
1)Dukkha – Suferinta – Viata lumeasca (Samsara) este lipsita de satisfactii reale si contine suferinta, satisfactiile lumesti fiind impermanente.
2)Samudaya – Cauza suferintei – Suferinta se naste din atasament,dorinta,pofta,agatare si are radacini in ignoranta.
3)Nirodha – Incetarea suferintei – Exista o incetare a suferintei numita Nirvana.
4)Marga – Drumul ce duce la incetarea suferintei este Nobilul Drum cu 8 brate:
-Intelegere corecta
-Gandire corecta
-Vorbire corecta
-Actiune corecta
-Mod de viata corect
-Efort corect
-Atentie corecta
-Concentrare corecta.
Budistii gasesc refugiu in Tripla Nestemata alcatuita din Buddha, Dharma (invatatura Budista) si Sangha (comunitatea Budista).
Exista 5 norme urmate de toti Budistii si anume abtinerea de la: a ucide, a fura, comportament sexual gresit, vorbire gresita si intoxicanti.
Existenta are 3 caracteristici fundamentale: absenta egoului (anatta), impermanenta (anicca) si suferinta(dukkha).
Ignoranta tine omul captiv unui ciclu infinit al transformarii (renasterii) deoarece il determina sa se agate de concepte iluzorii.
Scopul Budismului este eliberarea de ignoranta si suferinta prin intelepciune si compasiune si intrarea in starea de Nirvana, sau iluminare(trezire).
Universul nu are inceput sau sfarsit si tot ceea ce exista este determinat de legea Cauza-Efect.
Budismul este o religie ateista, Buddha fiind considerat om, nu zeu.
Buddha inseamna “cel ce s-a trezit”.
aprilie 18, 2008 la 6:23 am |
Cele 4 adevaruri nobile:
- Suferinta – Viata lumeasca (Samsara, sau viata traita fara sa intelegem scopul reincarnarilor) este lipsita de satisfactii reale si contine suferinta.
- Satisfactiile lumesti sunt impermanente producand pana la urma suferinta.
- Cauza suferintei – Exista o cauza a suferintei care este atasamentul,dorinta,pofta,agatarea si care are radacini in ignoranta.
- Incetarea suferintei – Exista o incetare a suferintei numita Nirvana.
Exista un drum ce duce la incetarea suferintei numita Calea cu 8 brate:
Intelegerea corecta
Gandirea corecta
Vorbirea corecta
Actiunea corecta
Modul de viata corect
Efortul corect
Atentia corecta
Concentrarea corecta.
Ce inseamna Calea cu 8 brate:
. Întelegerea Corecta inseamna cunoasterea celor Patru Adevaruri Nobile. Cunoasterea în ceea ce priveste insatisfactia, cunoasterea în ceea ce priveste originea insatisfactiei, cunoasterea în ceea ce priveste incetarea insatisfactiei, cunoasterea în ceea ce priveste practica care duce la încetarea insatisfactiei. Cu alte cuvinte, este întelegerea sinelui asa cum este el. Intelegerea Corecta este o ideea de baza in Buddhism, care se bazeaza pe cunoastere si nu pe credinta nerationala.
Gandirea corecta are trei aspecte. Sunt Ganduri de Renuntare care sunt opuse dorintelor neinfranate; Ganduri Binevoitoare care sunt opuse rea-vointei, si Gânduri Inofensive care sunt opuse cruzimii. Aceste ganduri au tendinta de a purifica mintea.
Vorbirea Corecta tine de a nu spune miciuni, barfe, vorbe aspre, discutii frivole. Vorbirea Corecta este plina de elemente ale Adevarului, Benefice, Placute, spuse la timp, venite din inima.
Actiunea Corecta inseamna a nu lua viata, a nu fura, a nu comite acte sexuale imorale, a nu consuma intoxicanti care duc la scaderea atentiei. Cultivarea Blandetii Iubitoare, a Compasiunii si Generozitatii, a restrangerii simturilor, sunt în concordanta cu Actiunea Corecta.
Existenta Corecta reprezinta modul în care o persoana îsi duce traiul în mod corect, abandonand o existena necinstita.
Efortul Corect cuprinde patru parti: straduinta de a renunta la calitatile rele sau inabile care deja au aparut; straduinta de a preveni aparitia acestor calitati, straduinta de a dezvolta noi calitati bune si straduinta de a promova calitatile bune care sunt deja aparute.
Atentia Corecta cuprinde de asemenea patru parti. Ea reprezinta atentia sau vigilenta în ceea ce priveste corpul, sentimentele / senzatiile, mintea si calitatile mentale. Vigilent si plin de atentie, omul lasa deoparte lacomia si suferinta în legatura cu lucrurile lumesti. Cele patru parti de mai sus mai sunt numite si cele patru mari cadre de referinta – atunci când sunt dezvoltate si urmate, aduc cei sapte factori ai desteptarii la forma lor maxima. Cei sapte factori ai desteptarii, atunci când sunt dezvoltati si urmati, aduc cunoasterea clara si renuntarea, la forma lor maxima.
Concentrarea Corecta reprezinta claritatea si ascutimea mintii.
Budhismul sustine dezvoltarea si pe plan mental si pe plan spiritual, si incurajeaza o minte permanent treaza si atenta.
aprilie 18, 2008 la 6:25 am |
În religia budistă oricine se trezeşte din “somnul ignoranţei”, experimentând o relaţie nemijlocită cu realitatea, fără să fi fost instruit de cineva, şi predică învăţăturile sale celorlalţi este numit buddha. Toţi budiştii tradiţionali sunt de acord că Buddha Shakyamuni sau Gautama Buddha nu a fost singurul buddha: se crede că au existat mulţi buddha înaintea lui şi că vor exista şi viitori buddha de asemenea. Dacă o persoană obţine “trezirea”, fără ca neapărat să o şi predice comunităţii, el sau ea devine arhat (limba sanscrită) sau arahant (limba pali). Siddhartha Gautama este unic între ceilalţi buddha care au existat şi vor exista, deoarece învăţăturile lui se concentrează asupra acestui tip de trezire, numit şi “eliberare” sau Nirvana.
O parte din doctrina promovată de Gautama Buddha cu privire la viaţa sacralizată şi scopul eliberării are la bază “cele patru adevăruri nobile”, care analizează structura şi originea “durerii” (dukkha), un termen care face referire la suferinţa şi neîmplinirea caracteristică omului “ne-trezit”, “ne-eliberat”, aparţinând lumii mundane. Ultimul din cele patru adevăruri nobile, cel care vizează modul de stopare a durerii, cuprinde “drumul sfânt cu opt cărări”, unul din fundamentele vieţii morale budiste.
Numeroase grupuri distincte s-au dezvoltat de la moartea lui Buddha, având diverse învăţături, percepţii filosofice, moduri de celebrare a cultului, etc. Cu toate acestea, există câteva doctrine comune pentru majoritatea şcolilor şi tradiţiilor budiste, cu toate că doar Theravada le consideră pe toate centrale. S-a constatat că în legătură cu comunităţile budiste se pot face puţine generalizări[6].
Budismul prezintă şi câteva concepţii comune cu celelalte religii dharmice, cum ar fi reîncarnarea (”samsara”), adică reîntruparea fiinţei în alte forme de existenţă pe baza rezultantei faptelor comise şi a legilor karmice.